miercuri, octombrie 10

One of those days

Am avut o zi tampita azi. Nimic nu mi-a mers cum as fi vrut. Si am avut o presimtire ca va fi asa inca de dimineata. Ajung la servici mai tarziu cu jumate de ora, ca de obicei, si sunt instiintat ca seful meu m-a rugat sa-i intocmesc niste avize. Mi s-a parut putin ciudata situatia, in sensul ca de fiecare data imi spunea personal ce aveam de facut. Intru in biroul meu, ma asez si deschid calculatorul. Pe messenger ma cauta o colega de faculta. Imi spune ca se afla in laborator si ca are ore cu Munteanu. Ii zic in gluma sa-i transmita salutari profului ca mai apoi sa aflu ca si el imi transmite salutari si-n plus ma roaga sa mai trec si pe la scoala. :|
Se intoarce seful si ma intreaba la cat incepe programul meu de munca. Ii raspund ca la 10 si chiar daca intarzii jumatate de ora, intotdeuna stau peste program ca sa recuperez timpul pierdut (nu ca as avea atat de multe lucruri de facut, dar na...). Folosesc un ton aproape rastit, fara sa constientizez penibilul situatiei. Se uita tamp la mine si-l vad cum se-nmoaie. Imi zice ca nu e nici o problema din punctul asta de vedere, doar ca avea nevoie de mine in dimineata asta la 10. Mi-a sugerat ca ar trebui sa schimbam programul de munca. Accept propunerea si ii spun ca de maine incolo voi veni de la 10 jumate la servici. De parca asta m-ar opri sa mai intarzii...
Toata ziua a continuat in acelasi stil iritant, am stat 2 ore peste program din cauza unor situatii neprevazute, am fost la Germanos dupa un mp3 player si am stat aproape o ora pana am reusit sa pun mana pe el, m-a prins ploaia, am ajuns acasa, am sunat-o pe mandra si ne-am certat jumatate de ora la telefon. Nici macar Guillemots nu m-au ajutat sa-mi revin din dispozitia asta proasta... Si nu ma simt in stare sa va recomand nimic altceva. =|

2 raspunsuri:

Bjorker spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Bjorker spunea...

...da. la fel si la mine. de cacat, dar ma screm la optimism.